Asumptionistii īn Romānia 1923-1998  

 

Īn cursul primului Razboi mondial (1914-1918), o misiune franceza militara se afla la Bucuresti; printre ei erau mai multi Asumptionisti. Cel care se remarca mai mult era Pr. Gervais Quenard, care va ajunge dupa Razboi superior general al Congregatiei. El a cunoscut la Bucuresti pe protopopul unit greco-catolic Ioan Balan - viitor episcop la Lugoj. Acesta īn 1923 fiind canonic la Blaj a recomandat mitropolitului Vasile Suciu sa cheme calugarii asumptionisti ca sa lucreze īn sīnul Bisericii Unite si sa fie profesori de limba franceza.

Cererea a fost primita de Superiorul General, care a fixat ca scop al acestei misiuni : a lucra īn sīnul Bisericii greco-catolice, favorizīnd mai ales vocatiile la preotie si viata calugareasca printre romāni. Iata cum se exprima Parintele Gervais : Pentru a reusi īn aceasta misiune, spunea el, este necesar de a forma un grup de romīni de rit, de inima si de actiune. Episcopii ne invita la aceasta, Congregatia o accepta si īncurajeaza. Marea grija trebuie sa fie deci de a alege si pregati vocatii. Īn luna septembrie 1923, au sosit la Blaj doi asumptionisti : Pr. Iosif Evrard si Pr. Petru Adehemar Merckx. Ei au fost gazduiti la Seminarul Teologic din Blaj; au īnceput sa īnvete limba si obiceiurile, sa se introduca īn ritul oriental. Deja īn acelasi an scolar ei sunt numiti profesori de limba franceza: primul la liceul de baieti Sf. Vasile, al doilea la Liceul de fete. Curīnd ei achizitioneaza o casa pe care o amenajeaza ca resedinta manastireasca. Īn anul 1925, de Pasti, ei īmbratiseaza ritul greco-catolic celebrīnd īn Catedrala.

Īn locuinta lor amenajeaja un mic internat ( alumnat) pentru educatia elevilor care doresc sa devina preoti. Tot īn anul acela ei pun temelia unei biserici care se va numi Casa Domnului, iar parintele Evrard este numit rector la Internatul Pavelian de baieti.

Casa Domnului va deveni īn curīnd un focar de viata spirituala. Se celebra zilnic liturghia, elevii (alumnisti) contribuiau la īnaltarea ceremoniilor, se dezvolta cultul euharistic: īmpartasanii dese, zilnice, lucru neobisnuit pīna atunci, vizite la Preasfīntul Sacrament, cultul Fecioarei Maria.

Parintii erau la dispozitia credinciosilor pentru spovezi si directiune spirituala. Cu timpul au intrat īn Congregatie tineri

romīni. Dintre alumnistii de la Casa Domnului multi au devenit preoti ; mentionam Cardinalul Todea Alexandru, Mons. Durdu Gheorghe, s. a. Au fost si cīteva vocatii de calugari asumptionisti. Li s-a īncredintat si o parohie, iar īn anul 1938 au cladit o capela īn cinstea Preacuratei Fecioare Maria, īn padurea Carbunari, la trei kilometri de Blaj, devenind un loc de pelerinaj.

Beius

Īn anul urmator - 1924, la cererea episcopului Traian Frentiu, Congregatia trimite doi calugari : Pr. Just Bonnet si Irineu Merloz, ca sa predea limba franceza la Liceul Samuil Vulcan si sa conduca Internatul Pavelian de baieti.

Īn 1925 a venit al treilea parinte : Louis ( Ludovic) Barral, tīnar si īntreprinzator, care va fi superiorul comunitatii.

Īn 1926 parintii au īnfiintat Seminarul Cristos Rege pentru elevii care doresc sa se faca preoti, de care se ocupa Parintele Merloz Irineu. De aici s-au recrutat multi preoti printre care un episcop de Oradea, Iuliu Hīrtea.

Īn 1927 s-a deschis un noviciat pentru tinerii romīni care doreau sa īmbratiseze viata calugareasca asumptionista.

Īn 1928 īn colaborare cu profesorii de la Liceu au scos o revista lunara de cultura Observatorul.

Mentionam ca din 1925 au venit si surorile asumptioniste care i-au ajutat pe parintii de la internat si din anul 1928 au luat conducerea internatului de fete din Beius.

Lugoj

Īn 1926 Parintii Asumptionisti au fost chemati de episcopul Alexandru Nicolescu la Lugoj, pentru educarea tineretului din internatul diecezan.

Bucuresti

Din anul 1934 Asumptionistii activeaza si īn capitala. Au deschis un camin pentru studentii greco-catolici, o capela publica unde se faceau serviciile religioase.

Era o sala de conferinte pentru publicul intelectual unde au conferentiat oameni de valoare ca : Mircea Vulcanescu, Mircea Eliade, prof.univ. Sever Pop, pr. prof. Ioan Miclea s.a. Cu sprijinul parintilor asumptionisti studentii au elaborat revista lunara Decalogul.

Cu timpul s-a cladit o casa impunatoare īn care s-a transferat din Turcia Institutul de Studii Bizantine, īntemeiat si condus de asumptionisti. A fost inaugurat īn 1938, spre bucuria bizantinologilor nostri, Iorga, Banescu s.a. precum si a studentilor care studiau īn acest domeniu.

Facem mentiunea ca pe līnga fiecare Comunitate Asumptionista s-au format grupari tertiare avīnd aceeasi regula de viata ca si Ordinul prim; potrivit cu trairea īn lume, tertiarii au trait dupa spiritul asumptionist, iubind pe Cristos, pe Sf. Fecioara, slujind aproapele prin apostolat si caritate īn sīnul Bisericii. La Blaj a existat si o revista Pagini Augustiniene, contopita mai tīrziu cu revista Maria.

Totul a mers bine pīna īn 1948 cīnd īn Romānia a īnceput prigoana comunista īmpotriva Bisericii Greco Catolice, care a afectat si Congregatia Asumptionista. Dupa expulzarea celor de alte nationalitati au ramas īn tara zece calugari - preoti romāni, patru frati studenti, hirotoniti ulterior īn clandestinitate si trei frati ajutatori. Unii dintre ei au fost īnchisi, au lucrat īn mina ori la canalul Dunare-Marea Neagra, altii s-au retras īn familiile lor, s-au au intrat īn servici pentru a-si cīstiga traiul; dar nu au īncetat a face apostolat si chiar īn clandestinitate au primit noi membri īn Congregatie.

Dupa revolutia din 1989, calugarii ramasi īn viata s-au regrupat la Blaj, unul a continuat sa activeze īn Bucuresti.

Īn 1991 s-a inaugurat la Margineni, līnga Bacau, Manastirea Sfīntul Augustin, centru pentru vocatii si īndrumare spirituala.

Congregatia a trimis aici doi preoti francezi si un belgian, competenti īn formarea la viata calugareasca, spre a putea reīnoda firul īntrerupt de prigoana.

La Blaj sunt patru preoti si un frate care se pregateste pentru preotie. De aceasta comunitate tine si un diacon, locuind īntr-o localitate aproape de Blaj si parintele Bodea Gheorghe, duhovnic la manastirea contemplativa de maici Bunavestire din Seini ( Maramures).

La Margineni sunt trei preoti, doi novici, mai multi candidati. Īn Franta avem 14 frati profesi care au facut noviciatul la Margineni sau īn Franta. Ei sunt speranta pentru viitor si speram ca vom avea vocatii si din Eparhiile greco catolice

Despre Istoria Calugarilor Augustinieni Asumptionisti Pr. Bernard Stef A.A., profesor la Seminarul Teologic din Blaj, el este autorul a numeroase carti de spiritualitate printre care : Sfāntul Augustin : omul, opera, doctrina si Sfānta Tereza de Avila. Adresa: Pr. Bernard Stef Piata 1848 nr.13 Localitatea Blaj - Jud. Alba cod 3175

HOME